Nu te cred…nu cred nimic din ceea ce spui si din ce incerci sa faci. Anunta-ma cand o sa reusesti, probabil ca o sa vin sa-ti cant din aripi o balada comunista si o sa-ti dau sa mananci o chiftea….Credeam ca intrebarile tale vin din faptul ca nu gandesti, dar mi-am dat seama ca te duce…mult si bine. Unde ai inceput si de ce nu termini? Ce zici? Ma cauti sa bem una mica si iti promit ca nu mergem decat pe axa inversa a timpului. Doar sa ne amintim cand umbra-mi cadea in stanga…Acum merge inaintea-mi. Am descoperit si de ce!!! Si-a depasit atributiile, a reusit si imi conduce viata si ma ineaca in fotografii uitate de vreme. Aseara mi-a dictat pe o foaie, m-a pus sa scrumez pe o perna rupta si mi-a pictat o o alta fata. Buna seara, iluzie! Mi-am rupt bratara…probabil de aia sunt asa. E prea simplu…
0 Răspunsuri to “nu mai stiu”